Am parasit un loc, nu-i nimic, voi mai gasi si altele, ma voi obisnui cu ele, voi incepe sa ma simt ca le voi apartine, insa……..nu voi mai gasi comoara , cine ma va intreba “MihaLevi ce ai facut ieri pentru sufletul tau” Cine? Cine?......................
Este pentru prima data in viata mea cand inteleg de ce a trebuit sa ajung in acest loc, Dumnezeu m-a adus pe aceasta cale sa intalnesc comoara de intelepciune . Cand am sosit aici eram o gaina putin mai “citita” decat cele din ograda, in trei ani comoara de intelepciune m-a ajutat sa ma inalt, sa fiu un pui de vultur cum ii placea sa-mi spuna “Eu cresc numai pui de vulturi” cata responsabilitate punea pe umerii mei. Vulturul zboara in inaltul cerului, insa observa orice miscare pe pamant, mi-a spus “ Ai grija cat te inalti sa nu pierzi contactul cu pamantul”.
Plec, cu capul plecat si trista, nu pot nici macar sa plang desi din suflet imi pica lacrimi amare, insa nu vreau sa intristez comoara mea de intelepciune parasita. Si nu trebuie sa pling pentru ca din ochii comoarei de intelepciune de trei zile picura perle si nu lacrimi sunt atat de stralucitoare, oglindesc atata tristete si in acelasi timp atata iubire, incat lacrimile mele ar fi prea sarace. Nu, nu trebuie sa plang, nu vreau sa intristez comoara parasita, vulturul trebuie sa fie calit,sa stie sa zboare chiar si pe vreme de furtuna, si apoi faptul ca mi-a dat aripi sa zbor, pot s-o vad oricand, imi pot arunca privirea cercetatoare sa vad ce face comoara mea scumpa si la nevoie , cobor cu viteza s-o ating cu mangaierea aripilor mele ( ce dulce amagire…….. numic nu se repeta, totul curge ).
Cum sa n-o mangai, daca are nevoie, cand aceste aripi au crescut sub privirile ei, au fost create de ea, fiecare pana din aripa vulturului din mine au fost puse una cate una in fecare zi:
- Una de intelepciune;
- Una pentru mila;
- Una pentru intelegere;
- Una pentru judecata nepartinitoare;
- Una pentru curaj;
- Una pentru tacere;
- Una pentru valori adevarate;
- Una pentru sentimente;
- Una pentru suflet;
- Si toate pentru Dumnezeu.
-
Eheeee! Si totusi sunt foarte trista,oricat incerc sa visez , cine imi mai ofera mie loc in suflet alaturi de nepoteii ei, cine imi mai spune “MihaLevi”- ce dulce suna numele meu pe buzele ei, si cata liniste imi aducea. Eram “strengarita” pe care o salute in fiecare dimineata, cat de reci vor fi diminetile fara zambetul ei si fara privirea strecurata prin usa crapata de la birou ” MihaLevi ai venit- nu te deranjez am venit doar sa te salut ” cum sa ma deranjeze erau cele mai dulci clipe, intr-o lume a robotilor, cum sa nu prinzi aripi cu un asa inceput de zi alaturi de o comoara de nepretuit.
Sunt trista, ma plimb prin livada de nuci, pasii sunt insa sovaielnici, capul plecat si ochii in lacrimi, lacrimi care le-am zavorat pana acum, insa acum uda radacinile unui vis, radacinile unor pui de nuc, care vor oferi in ani cat mai multa umbra protectoare.
Intru putin si in “Pravalia cu nimicuri” sa simt parfumul comoarii mele de intelepciune, ce bine ca te-am intalnit, ce carare frumoasa am parcurs, o carare plina de diamante, pe care fara tine nu le vedeam pentru ca eram cufundata in cotidian, nu vedeam nici trandafirii din gradina si nici farul calauzitor de la tarm.
Cand am ajuns in acest loc in 2008, veneam de pe o mare agitata de furtuni, hotarasem sa pornesc in larg, insa de data aceasta nu mai doream sa navighez paralel cu tarmul, am hotarat sa indraznesc sa ma indepartez de tarm, sa merg perpendicular de tarm, in necunoscut, sa descopar o lume noua precum Columb America (poate prea mult spus), insa doream sa ma indepartez de tarmul cunoscut chiar daca pierdeam siguranta luminilor de pe el. Si ei da……………… am descoperit o minunata comoara de intelepciune care se inalta ca un far maiestuos pe tarm, ca vapoarele sa nu naufragieze pe malurile stancoase.Si am ancorat la acest tarm.
Comoara mea inteleapta era mult mai mult “Oamenii care ii studiaza pe altii sunt intelepti dar cei care se studiaza pe sine sunt iluminati” da, ea este si iluminata, tot timpul se analizeaza pe sine intelegandu-i pe cei de alaturi.
M- a invatat “ ca scopul vietii este o viata cu scop “, in fiecare zi sa faci ceva pentru sufletul tau, pentru ca secretul succesului este constanta scopului.
Da am plecat intr-o lume noua, a fost o experienta care mi-a oferit o frumoasa lectie despre pritenie si valoare umana, am invatat ca ce se afla in spatele meu si in fata mea nu conteaza nimic, comparative cu ceea ce se afla inauntrul meu.
Da voi pastra ca un dar de prêt pentru totdeauna comoara mea de intelepciune, o iau cu mine in suflet, inaluntrul meu sa aud in fiecare zi “Ce ai facut pentru sufletul tau MihaLevi”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu